Buna,

  Imi cer scuze pentru absenta asta atat de mare cat China, dar am terminat cu sesiunea, am fost acasa la ai mei si apoi am rezolvat niste chestii destul de mari. Sper sa nu va suparati.Vreau sa va zic, o intamplare destul de amuzanta si care la final are si o invatatura.

  Se facea ca era o seara racoroasa de vara si m-am gandit ca daca tot ies la o plimbare, sa scot de la naftalina si o rochie lunga de vara. Eram cu o cunostinta si ne-am plimbat de acasa si pana in piata mare din Sibiu( da ma stiu, Sibiu’ vara e super populat, dar seara nu era nici naiba, decat garda) am tot ras din nimicuri, ma rog eu mai mult de ea am ras, dar trecem peste. Ne proptim pe o banca si stateam si ne uitam in zare la nimic, te asteptai la asta? Eu da. Si dupa un timp, un tip pe o bicicleta, era o bicicleta sport asa, de-aia de sari cu ea muntele, ma bate asta cu bicicletele. Vine tinta la noi. Se uita la mine, eu la el si-n momentul ala, bang, ma trazneste o mie de intrebari “daca il cunosc si nu imi aduc aminte, daca il stiu de undeva, daca am avut vreo tangenta in viata asta, daca ma cunoaste si eu nu sunt in stare sa-mi aduc aminte” Deci da, stare de panica sau cum ar zice cineva stare de show. Ma rog, pana la urma, s-a prezentat si mi-am dat seama ca nu il cunosc si nu ma cunoaste. Dar, am schimbat cateva idei si chiar am si ras, cred. Apoi el a plecat si noi la fel. Ma rog, am mai avut 2 intersectari, dar fiecare a mers pe drumul lui.

In drum spre casa, recunosc ca m-am gandit la tip, sa-i zicem Gigel( ca nu imi mai aduc aminte cum il cheama), era dragut, adica nu era genul ala care sa asculte manele si sa mearga sa arunce bani la lautari, dar nici nu era tipul care sa fie un fanatic dupa rock. Nu, era un tip normal si foarte dragut, din ce am reusit sa tin minte, a terminat ingineria, deci foarte tare.

  Ce am invatat din asta ? Am invatat ca trebuie sa fim deschisi chiar si oamenii de pe strada, ca trebuie sa fim comunicativi cu cei din jurul nostru, ca nu conteaza daca stii sau nu persoana, daca il ai sau nu in listele de pe site-urile de socializare si ca fiecare zi trebuie traita frumos si simplu, pentru ca doar asa se va scrie propria noastra istorie.

  Multumesc lu’ Gigel pentru experienta asta frumoasa din care am avut numai de invatat si asa cum i-am zis si lui a intrat in istoria mea, lasandu-mi o amintire amuzanto-comunicativo-istorica.

Va pup