duminică, 15 ianuarie 2012

Pentru bunica mea . . .

Amintirile copilăriei mele sunt bagajul ce îl voi purta mereu. Copilăria mi-am petrecut-o în mare parte la bunici. Mi-au oferit o educaţie de care sunt mândră şi întotdeauna le voi fi recunoscătoare.
Astăzi, 15 ianuarie, bunica implineşte frumoasa vârsta de 75 de ani. Sunt mândra de ea, poate ea e singura persoana care mă iubeşte aşa cum sunt. Mereu a alergat în curte după mine cu castronul de mâncare. Pentru cei care nu cunosc, strada copilăriei mele: Smârdan nr. 37, era scris pe portă cu un tei mare si frumos in fata unde îl aşteptam pe bunicul meu venind acasa. Acolo a fost casa unde am învăţat să iubesc, să zâmbesc. În vacanţa de iarnă, mi-am adus aminte de merele coapte pe soba verde, pe bunicul care spărgea lemne şi pe bunica care îmi curaţa portocale aduse din voiaj de fratele bunicului meu. A fost cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea.
Bunica, o fire cu inimă mare, fricoasă de fel, mamă a doi copii, bunică a 3 nepoţi, soţie şi soră a 4 fraţi, reuşeşte să facă toate lucrurile rele să devină bune. M-a învăţat lucruri pe care le port cu mine. Mi-a format orizontul şi a avut grijă să fiu fericită. Este o femeie puternică, o femeie pe care o admir şi o voi iubi toată viaţa mea.
Te iubesc buni!
Alexandra

Related Articles

0 comentarii: