Probabil ca ti-am promis anumite lucruri, dar poate ca erau doar in faza de promis. Am facut un pas in spate,pentru binele tururor si uite asa m-am retras de unde nu-mi era locul. Mi se intampla rar sa fiu in locul potrivit si sa ma adaptez cu usurinta. Ceea ce nu credeam ca voi face, era pasul in spate si greselile care au venit in locul lui.
Imi reprosez in fiecare zi ca era mai bine daca, si totusi ma felicit pentru ca am putut sa spun nu cand a trebuit. Ma plang mult, plang din orice si asta ti-a dat impresia ca sunt lasa. Degeaba ai intrebat daca sunt tare, cand stiai ca nu pot fi. Greu? Nu o sa imi fie, pentru ca lupt sa fac fata la tot ce este greu. Chiar daca credeam ca am sa pot fi baza unor lucruri simple, imi dau seama ca nu am fost decat un copil ce s-a jucat mult prea mult. Joaca uneori costa si o platesti fara sa stii de ce. Dorul de tine nu va schimba nimic, nu ma va schimba ca persoana. Iar de fiecare data cand vei mai trece prin viata mea, o sa iti dai seama ca am ramas aceeasi. Degeaba am inteles eu ca lumea e mare daca grupurile de prieteni sunt mici.
Gresim. Gresim de fiecare daca cand incercam sa schimbam ceva, sa iubim sau sa facem un pas mare pentru noi. Fiecare greseala se va plati cumva in viata asta(zic cei mai mari ca mine). De cand deschidem ochii si pana cand ii inchidem. In fiecare zi gasim puterea de a zambi, dar nici atunci nu o facem.
As vrea ca intr-o zi sa pot zambi asa cum o faceam altadata!