Probabil ca va fi ultima de data asta, singura greseala pe care o mai fac. Am sa tin raul la distanta de mine, am sa lupt cu ultima mea putere pentru ceea ce imi doresc. Nu am sa ma uit in urma mea, am sa merg drept inainte, iar daca se va intampla sa ma uit din cand in cand in urma, n-am sa sufar pentru ca am un viitor de planuit si de descoperit. Probabil ca am sa incep sa fiu mai puternica decat am fost si totusi nu am imi mai deschid sufletul decat celor care merita sau celor care fac parte din viata mea.
Daca pana acum plangeam pentru orice, de astazi incep sa fiu severa cu  mine, nu am sa mai stau sa plang si sa ma vait. N-am sa caut raspunsul in niste lacrimi doar pentru a uita ca durerea din sufletul meu este mare sau mica sau poate inexistenta. Nu am sa stiu niciodata ce a fost in mintea mea atunci cand greseam, poate a fost o simpla nebunie sau poate a fost ceva, ce nu imi pot explica nici eu.
Am sa invat sa imi tin sufletul pentru mine, indiferent ce se va intampla, am sa imi doresc sa fiu copilul de azi sau de ieri, nu am sa caut raspunsul niciodata.
Pentru ce o sa fac sau de ce? Raspunsul il voi afla si eu pe parcursul timpului. Dar cu siguranta voi fi puternica indiferent de ceea ce se va intampla.